Suicid și tulburarea prin uz de alcool

 

„They tried to make me go to rehab
But I said no, no, no…”

(Amy Winehouse, Rehab lyrics)

 

Dintre multiplele substanțe cu acțiune asupra sistemului nervos, alcoolul are, fără îndoială, cea mai largă arie de utilizare și, în acest fel, cel mai profund impact, în primul rând asupra sănătății psihice a omului. Cu toate acestea, atitudinea opiniei publice față de uzul de alcool în comparație cu cel de narcotice, de exemplu, este, în mod frapant, diferită. În timp ce ideea uzului de narcotice este întâmpinată constant cu intoleranță, chiar vehementă, și considerată o problemă în sine, reacția se domolește, în mod surprinzător, când vine vorba despre alcool. Cât despre stabilirea limitei ”normale” a consumului de alcool pentru populația generală, aceasta reprezintă o adevărată provocare, dat fiind faptul că  alcoolul poate reprezenta un ingredient de la sine înțeles în anumite tradiții culinare.

 

Ce înțeles are tulburarea prin uz de alcool?

Dependența de alcool era definită odihnioară, în literatura de specialitate, ca fiind o combinație de simptome cognitive, comportamentale și fiziologice, care apar ca rezultat al continuării uzului de alcool, în ciuda diverselor probleme legate de acesta.[1]

Oamenii de știință au modificat recent terminologia de specialitate, introducând termenul de tulburare prin uz de alcool, care înglobează abuzul și dependența de alcool de odinioară. Pentru ca diagnosticul să poată fi pus, este necesară, în contextul uzului recurent de alcool, prezența a cel puțin două criterii din totalul de unsprezece redate mai detaliat în tabelul alăturat.

Tulburarea prin uz de alcool în: DSM V[2]DSM IV[3]
TULBURARE PRIN UZ DE ALCOOL
• Ușoară (2-3 criterii);
• Medie (4-5 criterii);
• Severă (>6 criterii).
1. Incapacitatea îndeplinirii obligațiilor la serviciu sau acasă.1. Incapacitatea îndeplinirii obligațiilor la serviciu sau acasă.ABUZ DE ALCOOL
Uz recurent și cel puțin 1 criteriu asociat.
2. Comportament riscant repetat.2. Comportament riscant repetat.
3. Probleme legale (de ex. arestări).
3. Continuarea uzului de alcool în ciuda problemelor sociale sau interpersonale.4. Continuarea uzului de alcool în ciuda problemelor sociale sau interpersonale.
4. Dezvoltarea toleranței la alcool, definită prin:
(a) diminuarea efectului pentru aceeași cantitate de alcool ingerată sau
(b) creșterea cantităților pentru a atinge efectul dorit.
1. Dezvoltarea toleranței la alcool, definită prin:
(a) diminuarea efectului pentru aceeași cantitate de alcool ingerată sau
(b) creșterea cantităților pentru a atinge efectul dorit.
DEPENDENȚĂ DE ALCOOL
Uz recurent de alcool și cel puțin 3 criterii asociate.
5. Apariția simptomelor de abstinență, caracterizate prin:
(a) apariția unui sindrom neuro-vegetativ (tremor, greață/vărsături, tahicardie, transpirații, anxietate, insomnie etc.) [4] în cazul întreruperii bruște sau diminuării semnificative a consumului;
(b) respectiv, utilizarea alcoolului sau a unei substanțe înrudite (de ex. benzodiazepine) cu scopul minimizării sau chiar evitării apariției sindromului de mai sus.
2. Apariția simptomelor de abstinență, caracterizate prin:
(a) apariția unui sindrom neuro-vegetativ (tremor, greață/vărsături, tahicardie, transpirații, anxietate, insomnie etc.) [4] în cazul întreruperii bruște sau diminuării semnificative a consumului;
(b) respectiv, utilizarea alcoolului sau a unei substanțe înrudite (de ex. benzodiazepine) cu scopul minimizării sau chiar evitării apariției sindromului de mai sus.
6. Utilizarea alcoolului în cantități mai mari sau pentru un timp mai îndelungat decât s-a preconizat.3. Utilizarea alcoolului în cantități mai mari sau pentru un timp mai îndelungat decât s-a preconizat.
7. Încercări eșuate (sau dorință persistentă) de a limita sau controla uzul de alcool.4. Încercări eșuate (sau dorință persistentă) de a limita sau controla uzul de alcool.
8. Consacrarea unei părți semnificative a timpului pentru procurarea alcoolului, uzul acestuia, respectiv recuperării în urma efectelor produse de acesta.5. Consacrarea unei părți semnificative a timpului pentru procurarea alcoolului, uzul acestuia, respectiv recuperării în urma efectelor produse de acesta.
9. Neglijarea sau chiar abandonarea unor activități importante, ca de ex. cele profesionale, sociale sau recreaționale, în favoarea consumului de alcool.6. Neglijarea sau chiar abandonarea unor activități importante, ca de ex. cele profesionale, sociale sau recreaționale, în favoarea consumului de alcool.
10 Continuarea uzului de alcool în ciuda problemelor somatice sau psihologice datorate acestuia.7. Continuarea uzului de alcool în ciuda problemelor somatice sau psihologice datorate acestuia.
11. Dorință nestăpânită de a consuma alcool (eng. craving).

Cât de frecvent se asociază tulburarea prin uz de alcool cu suicidul?

Tulburarea prin uz de alcool relaționează complex cu suicidul, prin faptul că ea, la rândul ei, stă la baza altor factori de risc, precum șomajul, divorțul etc. Cât despre certitudinea asocierii tulburării prin uz de alcool cu ideația, tentativa și chiar suicidul complet, nu există nici un dubiu din punct de vedere statistic, în acest sens, așa cum o demonstrează o meta-analiză recentă.[5]

Datele statistice ne informează că riscul de suicid pe durata vieții se cifrează undeva la 7% (5-10%) pentru cei cu o tulburare prin uz de alcool. Pe de altă parte, 15-60% dintre cei care se sinucid au o anume dependență, adesea de alcool.[6]

În practica psihiatrică se remarcă adesea că ideația suicidară, tentativa de suicid, respectiv suicidul propriu-zis se asociază adesea cu a fi sub influența alcoolului.[7] Studiile arată, în acest sens, că 36% dintre toți bărbații (și 31% dintre femeile) care s-au sinucis au avut alcool în sânge în momentul sinuciderii, chiar dacă nu au abuzat de alcool înainte.[8] Așadar, nu doar  tulburarea prin uz de alcool are implicații în suicid, ci și ingestia acută de alcool. După cum s-a prezentat parțial mai sus, alcoolul s-a găsit în sângele a 30-70% din cei care au avut tentative de suicid, respectiv 18-66% din cei care au izbutit să-l comită.[9]

După unii autori, ar exista și o relație doză-răspuns între cantitatea de alcool consumată și riscul suicidar, intoxicația cu alcool având capacitatea de a crește riscul suicidar de până la 90 de ori în raport cu abstinența.[10] Mai mult decât atât, în cazul intoxicației cu alcool, există un risc mai crescut de a utiliza metode cu o letalitate crescută (de ex. arme de foc).[11]

Nu în ultimul rând, menționăm faptul că un risc mai crescut de suicid persită chiar și în cazul în care tulburarea prin uz de alcool nu mai este actuală.[12]

Care sunt factorii specifici consumului de alcool asociați unui risc suicidar mai crescut?

Tulburarea prin uz de alcool este așadar un risc important în ce privește fenomenul suicidar.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, printre factorii asociați unui risc suicidar mai crescut în contextul consumului de alcool se numără: [13]

  • debutul consumului la o vârstă tânără;
  • durata prelungită a consumului de alcool;
  • consumul unor cantități crescute;
  • sănătate somatică precară;
  • depresia adesea asociată consumului (și secundară acestuia);
  • viață privată haotică;
  • pierdere recentă (de ex. divorț, deces în familie etc.);
  • dificultăți în executarea sarcinilor de la lucru.

Conform unui alt model al comportamentului suicidar printre dependenții de alcool, se face distincția între factori predispozanți și precipitanți, conform tabelului alăturat.[14]

Factori predispozanți:Factori precipitanți:
disperarea;evenimentele de viață stresante, cu precădere dificultățile interpersonale, perturbările relației cu partenerul de viață (separare, divorț);
impulsivitatea/agresivitatea;
sprijinul social precar;episodul depresiv major.
singurătatea;
tulburarea prin uz de alcool severă.

În afara celor enumerate mai sus, asocierea nefericită a uzului unei alte substanțe (drog) cu o boală somatică severă, este la fel de caracteristică persoanelor cu o tulburare prin uz de alcool care sfârșesc prin a se sinucide.[15][16]

Nu în ultimul rând, se cuvin evidențiate în mod cu totul aparte  emoțiile negative. Acestea pot fi asociate în mod uzual diferitelor tulburări psihice, cum ar fi tulburările afective, anxioase sau de personalitate, iar consumul de alcool intervine, nu rareori, ca un mecanism de a face față acestor emoții. Disperarea pare a fi cu precumpănire un factor de risc, prin asocierea cu tentativa de suicid sau suicid reușit la indivizii alcoolici.[17]

 

Care ar fi mecanismele prin care alcoolul implică o creștere a riscului de suicid?

Între mecanismele incriminate prin care alcoolul duce la creșterea riscului suicidar putem aminti:

  • crește agresivitatea;
  • crește distresul psihologic;
  • facilitează punerea în aplicare a ideației suicidare; și, nu în ultimul rând,
  • perturbă și limitează procesele cognitive, ceea ce duce la diminuarea posibilității utilizării mecanismelor de gestionare (eng. coping) alternative.[18]

O subliniere aparte merită, în acest context, problema controlului impulsurilor. Actele suicidale pot fi, alături de agresivitate, niște manifestări ale impulsivității. Aceasta din urmă, care este, în sine, un factor de risc suicidar se asociază nu doar tulburărilor legate de alcool sau o altă substanță, ci și numeroaselor altor tulburări psihice, cum ar fi tulburările afective, tulburările controlului impulsului sau anumite tulburări de personalitate (în principal antisocială și borderline), precum și traumatismelor craniene (survenite, printre altele, în cazul unei intoxicații cu alcool). Conform studiilor efectuate, se pare că există o constelație de cel puțin trei factori, fiecare având implicații asupra riscului suicidar, dar care interacționează și reciproc; printre acestea, se numără: impulsivitatea/agresivitatea, tulburarea prin uz de alcool, dar și prin alte substanțe (droguri). Un numitor comun genetic ar putea reprezenta în acest sens o activitate serotonergică diminuată, care se poate manifesta în egală măsură prin impulsivitate/agresivitate, tendință spre alcoolism sau uz de droguri.[19]

Pentru a afla mai multe despre principalele strategii de prevenție a sucidului în cadrul tulburării prin uz de alcool, poți face clic aici.

Autor: Dr. Faluvégi István-Leopold
Data publicării: 31.12.2015
Data ultimei actualizări: 31.12.2015

 

[1] American Psychiatric Association (APA). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders. (DSM) Ed. a IV-a. Washington, DC: American Psychiatric Association; 1994. p. 176.

[2] APA. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM). Ed. A V-a. Arlington, VA: American Psychiatric Association; 2013. p. 490-491.

[3] APA. DSM-IV, p. 181-183.

[4] Sadock BJ, Sadock VA. Manual de buzunar de Psihiatrie Clinică. București: Editura Medicală; 2007.  p.109.

[5] Darvishi N, Farhadi M, Haghtalab T,  et al. Alcohol-Related Risk of Suicidal Ideation, Suicide Attempt, and Completed Suicide: A Meta-Analysis. PloS ONE 2015 May;10(5).

[6] Schneider B: Substance use disorders and risk for completed suicide. Arch Suicide Res 2009:13:303-316.

[7] WHO. Att förebygga självmord – ett stödmaterial för primärvården [Internet].  Stockholm: Karolinska Institutets folkhälsoakademi; 2009. p.9. [Online 31 decembrie 2015] URL http://ki.se/sites/default/files/who_primarvarden_stodmaterial.pdf.

[8] Holmgren A, Jones AW. Demographics of suicide victims in Sweden in relation to their blood-alcohol concentration and the circumstances and manner of death. Forensic Sci Int. 2010;198(1-3):17–22.

[9] Sher L. Alcoholism and suicidal behavior: a clinical overview. Acta Psychiatr Scand 2006 Jan; 113(1):13-22.

[10] Borges G, Rosovsky H. Suicide attempts and alcohol consumption in an emergency room sample. J Stud Alcohol 1996;57:543–548, citat de: Sher L. Alcoholism and suicidal behavior: a clinical overview. Acta Psychiatr Scand 2006 Jan; 113(1):16.

[11] Brent DA, Perper JA, Allman CJ. Alcohol, firearms, and suicide among youth. Temporal trends in Allegheny County, Pennsylvania, 1960 to 1983. J Am Med Assoc 1987;257:3369–3372, citat de: Sher L. Alcoholism and suicidal behavior: a clinical overview. Acta Psychiatr Scand 2006 Jan; 113(1):16.

[12] Conner KR, Duberstein PR. Predisposing and precipitating factors for suicide among alcoholics: empirical review and conceptual integration. Alcohol Clin Exp Res. 2004;28(5 Suppl):6–17.

[13]WHO. Att förebygga självmord, p. 7-8.

[14] Conner KR, Duberstein PR. Predisposing and precipitating factors for suicide among alcoholics: empirical review and conceptual integration. Alcohol Clin Exp Res 2004; 28(Suppl.):6–17.

[15] Ibid..

[16] Sher L. Alcoholism and suicidal behavior: a clinical overview. Acta Psychiatr Scand 2006 Jan; 113(1):13-22.

[17] Ibid.

[18] Ibid., 16.

[19] Mann JJ, Waternaux C, Haas Gretchen L, et al. Toward a clinical model of suicidal behavior in psychiatric patients. Am J Psychiatry. 1999;156:181–9.