Strategii generale

Strategii de prevenție a suicidului destinate populației generale

Rolul autorităților în prevenția suicidului

Rolul principal al autorităților în prevenția suicidului constă în îngrădirea, deseori prin lege, a accesului populației generale la diferite mijloace sau metode utilizate în comiterea suicidului.

Saltul în gol

Strategiile de prevenție a suicidului prin saltul în gol vizează multiplele aspecte pe care această modalitate le poate prezenta.

Referindu-ne la saltul în gol de pe clădiri înalte, restricționarea accesului persoanelor neautorizate, respectiv montarea unor garduri în locurile de unde cineva ar putea sări sunt câteva din cele mai simple metode de prevenire a suicidului de acest tip.

O altă modalitate de suicid este saltul de pe un pod. Instalarea unor bariere pe podurile cu un potențial ridicat pentru suicid, respectiv montarea de pancarte cu numere de telefon de criză (așa cum, de exemplu, se pot vedea pe Golden Gate Bridge, San Francisco, celebru pentru cazurile de suicid) sunt printre cele mai importante strategii cu efect preventiv asupra suicidului. Grăitor în acest sens este un studiu care a comparat și demonstrat faptul că ratele de suicid în anii în care s-a demontat barierele (1997-2002) de pe podul Grafton Bridge (Auckland, Noua Zeelandă) au fost semnificativ crescute față de cei în care acestea au fost acolo (1991-1995), ratele de suicid diminuându-se, de asemenea, după reinstalarea barierelor (2003-2006).[1]

Nu în ultimul rând, menționăm aici strategiile de prevenire a suicidului prin salt în fața mijloacelor de transport, în special a metroului. Cea mai simplă intervenție cu potențial preventiv asupra suicidului s-a dovedit a fi adâncitura de sub șinele de metrou, destinată inițial drenării apei. Efectul acestei intervenții a înjumătățit decesurile prin aruncare în fața metroului, așa cum arată un studiu efectuat cu referire la rețeaua de metrou din Londra.[2] O altă strategie, de data aceasta ceva mai elaborată, vizează montarea unor paravane cu uși la nivelul platformei stației de metrou. Estimarea efectului preventiv asupra suicidului în cazul acestei intervenții, inițial concepute cu scopul diminuării costurilor implicate de aerul condiționat, s-a realizat printr-un studiu comparativ a două rețele de metrou din Hong Kong, Mass Tranzit Railway și Kowloon-Canton Railway, dintre care prima era dotată  cu asemenea paravane, iar a doua nu. Comparându-se o perioadă de 5 ani (2003-2007) cu una precedentă, rezultatele au arătat o scădere a numărului de sinucideri de la 38 la 7 în primul caz comparativ cu o ușoară creștere (de la 13 la 15) în cel de al doilea.[3]

Medicamentele

Dintre diferitele clase de medicamente utilizate astăzi în practica medicală, cele cu efect tranchilizant și, în mod deosebit, benzodiazepinele sunt probabil cele mai predispuse abuzului și au un impact major în ce privește suicidul. În acest sens, concluziile și recomandările unui studiu[4] efectuat cu mulți ani în urmă asupra relației dintre prescrierea de barbiturice (medicamente cu efect preponderent anxiolitic și hipnotic, asemănătoare benzodiazepinelor) și suicid sunt pe mai departe grăitoare. Iată-le pe scurt:

  • Reducerea numărului de rețete și a cantității medicației cu potențial letal (în cazul autorului studiului: barbiturice).
  • Ambalarea individualizată a tabletelor în blistere de plastic sau folii de aluminiu (nu în cutii).
  • Utilizarea preferențială a preparatelor cu un potențial letal redus în supradoză, pentru același simptom (de ex. non-barbiturice pentru somn în cazul studiului amintit).
  • În cazul schimbării sau întreruperii tratamentului, medicul prescriptor va solicita returnarea tabletelor neutilizate.
  • Prescrierea medicamentelor clasate drept narcotice printr-o modalitate care previne falsificarea rețetei.
  • Utilizarea spiritului critic de către farmacist, în cazul prescripțiilor prea generoase de substanțe narcotice sau a rețetelor excesiv de frecvente.
  • Examinarea pacientului ca o condiție a eliberării de rețete.

Pesticidele

Pesticidele sunt responsabile de aproximativ o treime din suicidul global.[5] Rata generală de mortalitate oscilează între 10-20%[6] (mai mare în țările în curs de dezvoltare), motiv pentru care strategiilor de prevenție a suicidului prin ingestia de pesticide li se cuvine acordată o atenție sporită.

Principalele strategii de prevenție a cazurilor de suicid prin ingestie de pesticide ar trebui să urmeze, conform unui studiu, cel puțin următoarele patru linii directoare[7]:

  1. Diminuarea disponibilității pesticidelor cu un potențial toxic crescut, de pildă prin:
    • restrângerea gamei largi de pesticide utilizate la câteva mai puțin toxice;
    • restricționarea vânzării celor mai toxice pesticide în caz de ingestie umană;
    • păstrarea pesticidelor într-un loc securizat, accesul fiindu-le disponibil doar persoanelor autorizate;
    • returnarea cantităților de pesticide neutilizate.
  2. Diminuarea utilizării pesticidelor în acte auto-vătămătoare, de ex. printr-o campanie de educație publică asupra periculozității lor, dar și printr-o etichetare mai detaliată, care să cuprindă date referitoare la periculozitatea lor, respectiv modalitățile de tratament precoce în caz de ingestie.
  3. Diminuarea toxicității pesticidelor, prin:
    • efectuarea de cercetări în sensul descoperirii de preparate netoxice pentru om;
    • adăugarea de agenți care produc aversiune la miros, gust;
    • adăugarea de substanțe emetice sau chiar antidot pentru orice pesticid.
  4. Gestionarea mai eficientă a intoxicațiilor cu pesticide prin:
    • dotarea cu truse de prim-ajutor (cărbune medicinal, medicamente emetice), chiar și în cazul celor mai izolate localități;
    • eficientizarea transportului la spital al pacientului intoxicat cu pesticide spital;
    • dotarea spitalelor cu antidoturi specifice.

 

Armele de foc

Accesul legal al populației generale la armele de foc este destul de îngrădit, am putea spune, în România. Dincolo de posesia ilegală de arme, domeniu în care mai sunt multe de îmbunătățit și în țara noastră, o atenție deosebită trebuie acordată în acest sens, anumitor subpopulații cu risc (ca de pildă soldații sau polițiștii). Seriozitatea diferitelor strategii de prevenție a suicidului prin arme de foc rezidă în primul rând în letalitatea crescută a acestei metode, mult peste cea a unei supradoze, de pildă. Monitorizarea atentă a stării psihice a acestui grup populațional, evaluarea repetată a riscului de suicid, dar și un management eficient al accesului la armele de foc sunt piloni esențiali ai prevenției suicidului în acest sens. Unul dintre studiile cele mai elocvente arată, de pildă, o scădere a numărului cazurilor de suicid în armata israeliană cu 40% după simpla îngrădire a accesului soldaților la arme pe parcursul sfârșitului de săptămână.[8]

 

Autor: Dr. Faluvégi István-Leopold
Data publicării: 31.12.2015
Data ultimei actualizări: 31.12.2015

 

[1] Beautrais AL, Gibb SJ, Fergusson DM, et al. Removing bridge barriers stimulates suicides: an unfortunate natural experiment. Aus N Z J Psychiatry. 2009; 43:495-497.

[2] Coats TJ, Walter DP. Effect of station design on death in the London underground: Observational study. BMJ. 1999;319:957.

[3] Law CK, Yip PS, Chan WS, et al. Evaluating the effectiveness of barrier installation for preventing railway suicides in Hong Kong. J Affect Disord. 2009;114:254-262.

[4] Barraclough BM, Nelson B, Bunch J, et al. Suicide and barbiturate prescribing. J R Coll Gen Pract. 1971Nov;21(112):645–653.

[5] Gunnell D, Eddleston M, Phillips MR, et al. The global distribution of fatal pesticide self-poisoning: systematic review. BMC Public Health. 2007;7:357.

[6] Eddleston M. Patterns and problems of deliberate self-poisoning in the developing world. QJM. 2000;93:715–731.

[7] Gunnell D, Eddleston M. Suicide by intentional ingestion of pesticides: A continuing tragedy in developing countries. Int J Epidemiol. 2003;32:902–909.

[8] Rosenbaum JE. Gun utopias? Firearm access and ownership in Israel and Switzerland. Journal of Public Health Policy. 2012; 33(1):46–58.